Revista Antreprenoriat Transilvan
Introducere în capcanele deciziei
“Omul învaţă să adopte decizii din experienţă”. Cu această convingere omul poate îmbătrâni însă, cu siguranţă, nu devine un om de succes. De multe ori doar experienţa nu îi ajută pe decidenţi de a fi performanţi pentru că fiecare om acumulează în timp o serie de pseudomodele din mediul înconjurător care sunt inoportune, depăşite sau ineficiente. Şi apoi nu trebuie să uităm că foarte rar un decident recunoaşte că a greşit. Nu poţi despărţi decizia de posibilităţile tale de informare. Alvin Tofler spunea că în secolul XX informaţia este a treia putere care clasifică indivizii, grupurile şi statele în sărace sau bogate (celelalte două sunt forţa şi banul). Ca să fii informat trebuie să plăteşti, altcumva decizia ta are numeroase riscuri şi rămâi prizonierul propriei cunoaşteri creându-se astfel în gândirea ta o stare conflictuală. Problema principală care denaturează rezultatele în procesul decizional este chiar decidentul cu personalitatea, egoismul, nivelul de cunoştinţe acumulat şi poziţia sa faţă de valorile fundamentale ale existenţei. Când adopţi o decizie creierul tău generează o iluzie, o speranţă. Creierul uman este o fabrică de speranţe care o parte pot fi materializate printr-o energie intelectuală creativă, care trebuie să depăşească egoismul şi să se materializeze ca un bun sau serviciu de care alţii au nevoie.
Când am studiat în anii 1970-1973 teoria deciziilor, sistemele de prognoză, teoria jocurilor, managementul riscurilor eram entuziasmat cum prin modele matematice sau calcule de probabilitate se poate prognoza viitorul şi se pot jalona politicile strategice. Din păcate, aşteptările mele nu au fost justificate: fenomenele economice şi sociale nu se repetă identic, cele din trecut nu se mai întorc astfel încât prezentul pe care îl trăieşti are nevoie de alte decizii. Kai Jurgen Leitz în cartea sa “Das Entscheider Buch (Cartea decidentului)” spune că “probabilităţile calculate se realizează în cazuri foarte rare”. Deciziile sunt cauza (rădăcina) oricărui succes sau insucces.
Decizia produce consecinţe, o situaţie nouă care poate schimba multe totul depinzând de decident şi de comportamentul acestuia: un decident conservator şi de sacrificiu se întreabă “ce îmi rezervă mie viitorul”, iar un decident creativ se întreabă “cum îmi voi construi viitorul?”. În teoria deciziilor un rol determinant îl joacă intuiţia. Prin intermediul intuiţiei în orice moment suntem liberi să alegem o nouă variantă, o altă decizie, mai ales când ne dăm seama că decizia anterioară nu este optimă.
Cu toţii greşim şi dacă constatăm greşeala putem adopta o altă decizie. Şi trebuie să vedem jumătatea de pahar plin: dacă nu greşeam, nu conştientizam despre realitate şi nu găseam, e adevărat în pasul doi o decizie corectă. Omul creativ şi intuitiv învaţă din greşeli şi face permanent progrese. Fiecare om este o parte din univers, are o parte din puterea acestuia şi are capacitatea naturală de a determina anumite stări în care se află aşa că nu spuneţi niciodată că nu puteţi schimba o stare economică sau politică mai ales când acestea vă pot influenţa radical propria viaţă. Desigur este inutil “să încercăm să calmăm marea” dar cu cât mai mulţi oameni “înoată în direcţia inversă a curentului”, cu atât mai repede şi mai sigur vom putea schimba stările globale sau punctuale în economie şi politică. Majoritatea oamenilor nu ştiu ce vor şi de ce au nevoie, nu sunt în stare să-şi formuleze doleanţele. Aceşti oameni nu au încredere în vise, ei sunt obişnuiţi să se confrunte cu situaţiile date şi să obţină ce este mai favorabil pentru ei dintr-o ofertă foarte limitată. Din păcate aceşti oameni nu sunt creativi, iau viaţa aşa cum este şi nu caută să o transforme în ceva mai bun pentru ei. Aşa este şi cu întreprinderile economice: unele se adaptează unui joc impus de alţii, altele îşi proiectează propriu comportament conştient şi creativ.
Cei doi paşi într-un demers proactiv sunt deja clasici:
Schimbarea începe cu o viziune: “asta este acum ideal”, “asta îmi convine acum”, “în această situaţie doresc să fiu”. Cu cât intuiţia este mai bogată, cu atât mai viabile sunt viziunile. Depăşind starea emoţională obţinem o viziune care poate reprezenta viitorul tău.
Realizarea viziunii, poate fi materializată doar dacă, conştient de acumulările de cunoştinţe şi aptitudini realizate în viaţă le vei direcţiona spre îndepărtarea tuturor obstacolelor care te împiedică să transformi visul în realitate.
Prezentele idei reprezintă un eseu pentru a susţine munca şi eforturile unui personaj care trebuie să creadă în visuri, care are tăria de a se depăşi pe sine însuşi, care trebuie să creeze sau să transforme mediul în situaţii favorabile voinţei sale: antreprenorul.Un antreprenor fără a adopta decizii nu există şi am să vă prezint în următoarele intervenţii câteva capcane decizionale.