Revista Antreprenoriat Transilvan
Antreprenoriatul şi dezvoltarea durabilă
Potrivit Rapoartelor GEM, s-a demonstrat că există o relaţie de tip U între nivelul dezvoltării economice, pe de o parte, iar pe de altă parte, nivelul şi tipul activităţii antreprenoriale. Un grafic de tip U, s-a obţinut şi pentru anul 2007, pe baza datelor GEM, între produsul intern brut (PIB) pe locuitor şi nivelul activităţii antreprenoriale în stadiu incipient, după cum se poate observa în figura 1.
În ţările cu un nivel scăzut al PIB/locuitor, economia naţională se caracterizează prin existenţa unui număr mai mare de întreprinderi mici. Pe măsură ce creşte nivelul PIB/locuitor, industrializarea şi economiile de scară permit firmelor mari să satisfacă cererea crescută a pieţelor în dezvoltare şi să le crească rolul în economie. De asemenea, pe măsură ce creşte rolul firmelor mari, se poate înregistra o scădere a numărului de întreprinderi mici, întrucât se creează un număr tot mai mare de locuri de muncă în firmele mari, crescând astfel costul de oportunitate al eventualelor decizii individuale de acceptare a statutului de întreprinzător.
În ţările care înregistrează niveluri scăzute ale PIB/locuitor, o scădere a ratei activităţii antreprenoriale în stadiu incipient poate fi considerat un aspect pozitiv, în special dacă este însoţită de o creştere economică şi de stabilitate economică. În cazul în care se înregistrează creştere economică precum şi o creştere a nivelului de trai, rolul sectorului antreprenorial poate, de asemenea să crească, întrucât mai multe persoane pot accesa resurse pentru a porni propria afacere, într-un mediu economic care facilitează valorificarea oportunităţilor. Aşa cum rezultă şi din figura de mai sus, toate fostele ţări socialiste prezintă o activitate antreprenorială situată sub curba U. Ţara noastră a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate ale activităţii antreprenoriale în stadiu incipient, de doar 4%. Pe lângă cele două dimensiuni menţionate, există şi alţi factori care influenţează rata activităţii antreprenoriale, cum ar fi: caracteristicile demografice, culturale şi instituţionale la nivel naţional. Astfel, ţările din Europa de Est şi din Asia Centrală se situează în partea stângă, sub curbă, fapt ce demonstrează că, în aceste ţări, nu sunt atât de multe persoane implicate în activitatea antreprenorială, aşa cum se constată în ţări din America Latină, care înregistrează niveluri asemănătoare ale PIB/locuitor. Analizând contextul regional al dezvoltării economice, cele 42 de ţări pot fi împărţite în trei mari categorii: ţări cu venit ridicat, ţări cu venit mediu şi scăzut din Europa şi Asia, ţări cu venit mediu şi scăzut din America Latină şi Caraibe, reflectând diferenţele dintre caracteristicile demografice, instituţionale, de cultură, de nivel de trai,ce afectează spiritul antreprenorial.
În privinţa caracteristicilor demografice, figura alăturată prezintă distribuţia ţărilor în funcţie de procentul întreprinzătorilor în stadiu incipient după gen. România a înregistrat o pondere scăzută a întreprinzătorilor în stadiu incipient în funcţie de gen, respectiv 4,95% dintre bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 16-64 ani sunt implicaţi în activitatea antreprenorială în stadiu incipient, comparativ cu media ţărilor europene care a fost de 8,1%. În cazul femeilor, procentul este de 3,09% în ţara noastră, în timp ce media europeană este de 3,9%.
Un alt aspect demografic poate fi surprins de procentajul întreprinzătorilor în stadiu incipient pe grupe de vârstă ale populaţiei adulte. În figura al[turată se prezintă comparativ situaţia din România şi media ţărilor europene analizate de GEM. Pe baza distribuţiei prezentate se poate constata că, în cazul României, doar procentul de întreprinzători în stadiu incipient din grupa de vârstă 25-34 ani este apropiat de procentul mediu din ţările europene. În cazul celorlalte grupe de vârstă, procentul înregistrat în România este mult sub media ţărilor europene, mari diferenţe corespund grupelor de vârstă între 18-24 ani, respectiv 35-44 ani.
Ratele scăzute înregistrate de România în privinţa activităţii antreprenoriale are mai multe cauze, dintre care fac parte:
- lipsa educaţiei antreprenoriale din societatea românească dinainte de 1990;
- mediul de afaceri nefavorabil în perioada de tranziţie, pe parcursul anilor '90;
- orientarea populaţiei către locuri de muncă stabile, în firme mari, în perioada de creştere economică, din primii ani după 2000.
În vederea obţinerii unor rezultate mai bune privind activitatea antreprenorială din România, se impune îmbunătăţirea infrastructurii de susţinere a afacerilor prin crearea şi dezvoltarea de parcuri industriale, incubatoare de afaceri, continuarea procesului de reducere a birocraţiei în ceea ce priveşte înfiinţarea şi funcţionarea noilor întreprinderi, o mai bună informare a populaţiei în privinţa programelor guvernamentale de stimulare a iniţiativei private, popularizarea într-o mai mare măsură a afacerilor de succes înregistrate de întreprinzătorii români.